Pintenii,tipuri si tehnica folosirii lor

Pintenii , vin in toate formele,materialele, si sunt folositi in toate disciplinele ecvestre ,prea des cu un renume prost, din cauza folosirii incorecte, prea mult sau prea putin,dar fara de care ,am pierde o unealta foarte importanta in educatia calului.

Dar inainte de a discuta de diferitele tipuri de pinteni, si tehnica folosirii lor ,trebuie sa vedem cui i se potrivesc si care este momentul in care puteti sa-i purtati in antrenament.

Astfel ,daca aveti un echilibru independent in sa, adica puteti sa mergeti la pas, trap, galop si sa schimbati directia , fara sa va tineti de darlogi pentru echilibru, daca puteti sa mentineti partea inferioara a piciorului (de la genunchi in jos) stabila si relaxata, puteti incepe sa purtati pinteni.

Vom trece in revista cateva tipuri principale de pinteni si felul cum se folosesc ei, precum si caracteristicile pe care trebuie sa le aveti in vedere , atunci cand achizitionati o pereche.

Astfel, pintenii , se deosebesc prin 1. tip : western , european , clasic spaniol, militar ,etc

2.  tarie :moi, medii ,tari,

3.marime: copii ,barbati, femei

4.lungimea pipei: mica,medie,mare

Daca in materie de design, pintenii sunt relativ usor de recunoscut, celelalte caracteristici merita explicate.

Taria pintenilor este data de suprafata pintenului care intra in contact cu, calul, astfel, la cei europeni , fara rotita, este vorba de varful pipei,la cei spanioli sau western, de rotita dintata, din capatul pipei.

In ciuda efectului dramatic, si al preconceptiei , pintenii western , nu sunt neaparat mai tari ca cei europeni, taria pintenului fiind data asa cum am spus , de forma rotitei.Astfel, cu cat colturile rotitei sunt mai multe(deci suprafata de contact mai mare) si mai boante(neascutite), cu atat pintenul este mai moale ca semnal.Cu cat numarul colturilor scade si varfurile se ascut, cu atat pintenul creste in puterea semnalului.Sunt atat de multe varietati si raporturi intre ascutimea varfurilor, numarul lor , dar aceasta regula este una generala, care explica destul de complet subiectul.

3.Marimea este data de producator,dar iarasi , ca regula generala,pintenul trebuie sa fie comod la introducerea pe calcai, mai lejer in cazul unuia western, mai ferm si fix, in cazul pintenilor spanioli,europeni sportivi sau militari.

Motivul este dat de tehnica de folosire, pintenul western folosindu-se preponderent prin rotirea lui de jos in sus, bara de sustinere a pintenului trebuind sa fie lejera in deschidere pentru a permite pintenului sa cada la locul sau pe tocul cizmei.De adaugat ca, cizmele profesionale de dresaj western, au rama tocului , mai larga ca tocul, tocmai din acest motiv, pentru a nu lasa pintenul sa alunece in jos.

Pintenii din celelalte categorii,au prinderi fixe, prinderi care ii pozitioneaza mai sus fata de cei western,iar tehnica de folosire este mai degraba una de tatonare-lovire liniara,iarasi ca regula generala.

 

4.Lungimea pipei,sau a bratului pintenului este poate cea mai ignorata caracteristica a pintenului, si cea mai gresit utilizata.Persoanele cu picioare lungi,trebuie sa poarte pinteni lungi, pentru a le permite sa dea comenzile calului, fara sa iasa din pozitia corecta de dresaj, prin miscarea prea mare a piciorului.Persoanele cu picioare scurte,pot purta pinteni cu bratul scurt, pentru ca sunt deja aproape de cutia toracica a calului.Destul de curios , in tara noastra se intampla destul de des, exact invers.Aceasta conceptie gresita , nu face decat sa ne ingreuneze procesul de antrenament, deci trebuie evitata.

Tehnica de folosire a pintenilor,are legatura cu foarte multe aspecte: disciplina aleasa, tipul pintenului(cu rotita sau fara), nivelul de dresaj al calului,si nu in ultimul rand ,preferinta personala.Dar un singur aspect ar trebui subliniat, pintenul vine ultimul pentru a intari ajutorul(comanda), intai se lipeste gamba si glezna de corpul calului,dandu-i posibilitatea , sa execute miscarea cu minima sugestie, de cele mai multe ori ,astfel pintenul este corectia, nu comanda propriu-zisa!

Despre locurile unde se pun pintenii, iarasi difera in functie de cal, fiind sarcina voastra sa descoperiti asta, calul trebuie insa sa raspunda corect la miscarea crupei stanga-dreapta, pornirea la canter, pasii laterali, miscarea umerilor,si mersul inapoi.Pentru fiecare din aceste miscari, exista semne de sine statatoare, care sunt foarte asemanatoare in toate disciplinele de dresaj, cu o singura diferenta notabila, in dresajul western, semnul pentru mers inapoi este cu picioarele mai in fata si fara contact,cu ajutorul greutatii,contactul calului cu pintenii, venind doar la sfarsitul miscarii.

Va invit sa urmariti cele doua filmulete instructionale de pe canalul meu, si va urez succes!

https://www.youtube.com/watch?v=pB-wygvYeho

https://www.youtube.com/watch?v=OcVuHCJuI2g

Cu drag de cai,Denis

Deburaj-varianta rapida-3ore

Asa cum am mai spus in alte ocazii,din lipsa de alt cuvant tehnic, care sa descrie inceputul educatiei calului,vom folosii denumirea de deburaj, cu precizarea ca de fapt, deburajul calului cuprinde o serie de elemente ce trebuie invatate de un cal in primul an de viata, si nu doar obisnuirea cu saua si calaretul.In engleza avem asa numitul colt-starting, adica inceperea remontilor cu saua,in romana nu avem un cuvant sau sintagma care sa denumeasca primele zile de obisnuire a calului cu harnasamentul.

Astazi , va voi prezenta, o varianta intalnita mai ales in dresajul western si care este facuta celebra de multi antrenori americani.

1.Primul lucru care trebuie facut este inceperea stabilirii relatiei dintre cal si antrenor,prin exercitii specifice intr-un tarc rotund.In cazul de fata , am ales sa folosim lasso-ul pentru un cal hiper-reactiv , pentru restrictionarea lui si invatarea elementelor de respect.

Aceasta faza nu dureaza mai mult de 20-30 min, timp in care, calul trebuie sa invete sa fie obedient si atent la comenzile pe care le da antrenorul prin intermediul lasso-ului, de pornire-oprire.La caii care sunt prea reactivi, se poate pune lasso-ul pe piciorul din spate, aceasta tehnica fiind una super-specializata si nefiind recomandata , daca nu lucrati acceptabil cu lasso-ul american, lungimea acestuia fiind de 15m, si putandu-va lesne accidenta.

2.Faza a doua este obisnuirea calului cu harnasamentul,sa,valtrap,presiunea exercitata de chinga etc,la fel facuta treptat ,in decursul altor 30-40 de minute pana calul poate fi harnasat si lucrat la lonja de dresaj scurta.

Chiar daca exista momente cand , calul se ingrijoreaza, din cauza elementelor noi de harnasament si a felului cand acestea ii ating corpul, vom avea rabdare si vom astepta pana cand acesta se linisteste si ne cauta apropierea ca in imaginile urmatoare.

Dupa aceasta faza care poate varia ca durata,se plimba calul prin manej pentru a verifica daca aveti un alt ingredient necesar deburajului , si anume conexiunea,calul trebuind sa va urmeze , fara ca lonja sa exercite presiune asupra lui.

3.Se continua obisnuirea calului cu restul de harnasament, zabaluta si fraul in acest caz , punandu-se mare accent pe momentul cand , calul accepta fierul ,sub nici o forma nu se incearca fortarea punerii fierului in gura, ci se lucreaza cu degetul mare la comisura calului , pentru ca acesta sa deschida gura.

4.Incepem sa obisnuim calul cu greutatea noastra si cu pozitia noastra de deasupra lui-putem lucra astfel de pe un gard destul de inalt,unde suntem in siguranta.

Sub nici o forma , nu trebuie sa incercam sa incalecam din aceasta pozitie,ci doar sa mimam acest lucru ,punandu-ne greutatea cu ajutorul genunchiului , pe saua calului,si miscand scaritele de pe o parte sau alta.

Apoi, daca , calul este linistit,trecem la aceleasi exercitii de jos.

5.Incalecarea propriu-zisa, poate avea si momente in care calul isi pierde increderea, mai ales atunci cand trebuie sa se miste de pe loc cu o greutate considerabila in plus-calaretul.Trebuie sa ne asumam acest lucru si sa linistim calul ,nu sa-l certam.Chiar daca arunca cu spatele,putem sa i-l asiguram ca totul este in ordine cu  vocea sau cu mangaieri pe ancoliura , ca in imaginea urmatoare..

6.Cu ajutorul unui alt cal mai experimentat, incepeti lectia de calare, urmand calul mai in varsta atat in ritm cat si in directie.Daca ceva nu merge bine,repetati procedurile si nu uitati,si maine este o zi!

Cu drag de cai,DENIS

Deburaj – varianta lenta

In inceputul educatiei calului, pregatirea pentru calarie are o importanta majora, fiind cel mai important lucru pe care i-l puteti oferii calului. Un cal manierat, care accepta usor sa colaboreze cu calaretul, va avea o viata usoara si se va bucura de un tratament preferential.

Cui nu-i place un cal usor de calarit, usor de condus si usor de interactionat cu el? Acest lucru vine cu timpul, dar se pot face pasi mari de la inceput si puteti pregati acest lucru inca de cand calul este doar un manz. Iata cum:

1. Cu cel putin un an inainte de inceperea cu saua lucrati cu calul exercitii specifice de ierarhie si conexiune. Trebuie sa puteti sa-i miscati fiecare parte a corpului, de la stanga la dreapta si invers, inainte si inapoi, sa poate sa fie lonjat, sa se opreasca la semn, sa porneasca si sa schimbe ritmul, sa fie atent si obedient in toate ritmurile etc.

Sunt exercitii de dresaj natural comportamental pe care le-am mai discutat si o sa le reluam intr-una din postarile viitoare.

Din aceasta categorie face parte si punerea calului jos (a nu se confunda cu invatarea calului sa se culce) pentru asigurarea increderii absolute in antrenor. De asemenea, obisnuirea cu prezenta seii, valtrapului, harnasamentului in general, trebuie facuta de acum.

2. Odata ce calul este destul de matur pentru inceperea lucrului de calare, reluam exercitiile de respect si conexiune si ne asiguram ca totul a ramas bine intiparit in mintea calului, miscarile, recunoasterea harnasamentului etc. De notat ca, calul din imagine a fost lucrat in primele doua imagini, la 1.7 luni si apoi calarit la aproape 3, in imaginile urmatoare. Faptul ca am lucrat cu el atunci mai bine de un an, ne-a facut munca extrem de usoara , asa cum veti putea vedea. 

3. Se trece la obisnuirea calului cu greutatea calaretului, cu presiunea fraului – in acest caz, am hotarat sa incepem calul fara zabaluta si la calarirea lui intr-un spatiu inchis, dar familiar,  unde calul este mai putin inclinat sa se ingrijioreze.

4. Daca totul merge bine in pas, trap si canter, se termina sesiunea de antrenament intr-o nota buna, inainte sa intervina un element de disconfort al calului, determinat de noile informatii la care a fost expus.

5. Dupa o pauza de cateva ore sau o zi putem relua antrenamentul, utilizand chiar si  tehnica de ponying, care inseamna ghidarea calului prin lonja de pe un alt cal mai experimentat.

In aceste imagini sunt ajutat chiar de proprietara lui ARDO, tizul calului meu, care la momentul pozei era incepatoare, dar care a evoluat frumos impreuna cu caii ei.

6.Cand lucrurile merg bine,si calul este obedient, putem renunta la lonja de ghidaj si lucra in tandem!

Acum incepe munca voastra !

cu drag de cai,DENIS

Imbarcarea-educatie pentru viitor

Exercitiile de imbarcare , testeaza calul in zone foarte sensibile ale psihologiei lui,obisnuirea cu lucrurile noi, invingerea claustrofobiei native, etc, fiind deasemenea si un test pentru cat de eficient lucrati cu, calul de jos, care este gradul de incredere in antrenor, si raspunsul fata de sugestiile voastre, deci care este adevarata ierarhie in relatia voastra.

Orice sesiune de imbarcare , incepe cu,  controlul miscarilor calului prin exercitiile specifice de dresaj comportamental, prin care se obtine si conectarea dintre om si cal,si canalizarea atentiei calului pentru a putea invata.

Dupa acest prim-pas , se trece la exercitiile de imbarcare , in care trebuie sa acordati atentie catorva lucruri:

1.calul trebuie sa va urmeze pana in apropierea rampei de bunavoie,fara sa fie nevoie sa puneti prea mare presiune pe lonja sau sa manati calul cu cravasa.Aceasta , arata ca v-ati facut bine prima parte a lectiei si calul are o dispozitie buna de a invata.

 

2.Directionati miscarile calului folosind o cravasa de dresaj sau un bat de lonjare, in asa fel incat sa pozitionati calul perpendicular fata de rampa, cu cat va urca rampa mai drept cu atat cresc sansele sa invete sa intre mai usor in vana de cai.Atentie ,nu incercam sa producem discomfort in preajma rampei ,riscand sa facem calul sa asocieze imbarcarea cu ceva negativ,ci mai degraba utilizam cravasa cu mici atentionari ritmice-si aici ritmul este foarte important, pentru a impulsiona calul invitandu-l in locul in care orice presiune inceteaza-in interior.

3.Dupa ce, calul a pasit pe rampa, incetati orice presiuna si lasati calul sa absoarba informatiile noi, sa traga concluziile,apoi inaintati inca un pas,invitandu-l inauntru.Majoritatea vor urma antrenorul,dar daca nu se intampla asta,trimite-ti calul inapoi cativa pasi si repetati procedura.Uneori , cu caii mai nesiguri sau dominanti, va trebui sa reluati intregul proces de punere in conditie mentala.Nu va pierdeti rabdarea,odata ce antrenati calul sa intre in vana, durata celui de-al doilea antrenament scade exponential.Spre exemplu, am avut cai , pe care i-am imbarcat in 45 de min si apoi mi-a luat 10 min ,iar in a 3-a sesiune au imbarcat aproape fara ezitare.Pregatiti-va mental pentru aceste sesiuni  de antrenament.

4.Daca aveti posibilitatea, rugati pe cineva sa va asiste la exercitiul de debarcare, pentru ca debarcarea este un alt element foarte important in aceasta sesiune,foarte multe accidente se intampla la intrare sau la iesire din vana de cai.Unul dintre asistenti va lua coada, calului si va trage cu miscari usoare, intermitente, pentru a impulsiona calul sa iasa ,in acelasi timp ajutandu-l sa pastreze directia pentru a nu cadea de pe rampa.Acelasi lucru i-l va face si asistentul de la celalalt capat,cu ajutorul lonjei directionand calul ,pentru a-l tine cat mai drept.

Dupa ce calul a iesit complet de pe rampa ,se repeta procesul pana cand calul imbarca fara ezitare si poate fi imbarcat de subiecti diferiti.

IMPORTANT:-vana de cai sa fie luminata natural sau artificial,sa existe fan sau lucerna, calul trebuie sa socieze acel loc cu propria boxa, unde este confortabil.

-nu legati niciodata calul de interiorul vanei, fara sa blocati iesirea cu bara de crupa(spate)

-repetati procesul de antrenament pana cand observati o imbunatatire evidenta a comportamentului , calului si o usurinta in executarea comenzilor.

-nu va grabiti,faceti sesiunea de imbarcare cu cel putin o saptamana inainte de plecarea propriu-zisa.SUCCES!

Cu drag de cai, Denis Stefan

 

Dresajul calului matur

El-zy a intrat în antrenamentul din cadrul programului la vârsta de 8 ani, fiind unul dintre caii salvaţi de la Fierbinţi, având grave probleme de încredere în oameni. Ea a dezvoltat şi vicii cum ar fi lovirea cu picioarele din spate şi aruncarea călăreţului prin berbecire. Cerinţa noului proprietar a fost recuperarea comportamentală şi posibilitatea încălecării calului fără zăbăluţă, după metoda dresajului natural (utilizându-se doar căpăstru de presiune).

După aproximativ 6 luni de antrenament, rezultatele au fost atât de satisfăcătoare încât El-zy a participat împreună cu Ardo la diferite demonstraţii din cadrul programului Caii Romaniei, cum ar fi demonstraţiile de la Piteşti – Centrul de echitaţie Send 92, Zilele oraşului Sărata Monteoru, evenimentul internaţional Transylvania Horse Show, etc.

Redeburajul unui cal matur

poze wibe publisher



Wibe este un armăsar care a intrat în Programul Caii României în luna Ianuarie 2013 şi a fost antrenat aproximativ 8 luni. Cerinţele proprietarului fiind redeburarea calului, obişnuirea cu diferiţi stimuli (calul fiind foarte sperios) şi punerea jos a calului la semn.

Ca istorie a calului trebuie menţionată o încercare de deburaj efectuată de un antrenor german cu doi ani înainte, lucrându-se de câteva ori cu şaua, dar nerezolvându-se niciuna din problemele mai sus citate. În cei doi ani care au trecut de la sesiunile de antrenament menţionate calul nu a beneficiat de nici o educaţie din lipsă de timp şi antrenor.

Sarcina noastră a fost cu atât mai dificilă cu cât calul era aproape matur, devenise foarte puternic şi reusise să-şi impună voinţa tuturor oamenilor cu care a intrat în contact. Din această cauză era ţinut tot timpul cu un căpăstru de grajd pentru a putea fi mutat din boxă în padoc şi invers.

Proprietarul calului, Mihai Soreaţă, a apelat la noi pentru a-i da o nouă şansa lui Wibe şi a se putea bucura de caracterul, de altfel bun, al acestui armăsar.

În secvenţele următoare vedem prima întâlnire cu Wibe în care cu ajutorul padocului circular de dresaj natural se stabileşte conexiunea dintre om şi cal, lucrându-se la captarea atenţiei calului şi la obişnuirea lui cu o persoană nouă.

În al doilea clip video am ales să lucrăm cu Wibe cu ajutorul unui lasou special conceput pentru cai transmiţându-i diferite semnale prin coarda lasoului şi schimbându-i des direcţia, o tehnică specifică pentru stabilirea ierarhiei dintre antrenor şi cal. În această secvenţă calul trebuie de asemnea să se întoarcă cu faţa spre antrenor şi să fie atent la acesta. Lasoul îl face să cedeze la presiunea pusă pe baza gâtului, un lucru folositor mai târziu în antrenament.

Mişcarea corzii lasoului sub bărbia calului produce un efect care în timp obişnuieşte calul cu foarte mulţi stimuli.

A urmat reobişnuirea cu un stimul nou, şaua, împreună cu pieptarul şi cele 2 chingi western şi lucrul cu Wibe folosindu-ne de căpăstrul de presiune pentru a indica ritmul şi direcţia pe care o dorim. Ca în orice altă tehnică de dresaj natural calul învaţă din eliberarea presiunii şi nu din persistenţa presiunii.

În imaginile de mai sus îl vedem pe proprietar bucurându-se de Wibe la ferma lui din Alexandria după terminarea stagiului de antrenament, în cadrul unei sesiuni de final.

Deburajul calului

fisa cal cosmo programul caii 1 romaniei pe equitana.ro magazin de echitatie

Nume cal: Cosmo 

Vârsta: 2 ani 

Rasa: Lipiţan

În cadrul demonstraţiilor de deburaj cai tineri din Programul Caii României am ales să vă prezentăm un studiu de caz al unui cal cu care am lucrat în cadrul sesiunilor de dresaj natural de la pensiunea ecvestră Caii Lupilor din Bistriţa Năsăud.
Calul Cosmo ne-a folosit drept exemplu pentru întreg parcusul unui cal, de la abordarea de pe păşune, până la obişnuirea cu un călăreţ în spatele lui. Menţionăm că la data respectivă Cosmo era armăsar ceea ce face ca tehnicile de deburaj să fie mult mai complexe.

În imaginile următoare puteţi observa modul cum se poate începe abordarea calului pe păşune într-un mediu neameninţător pentru cal. Etapele abordarii încep cu apropierea de cal fără a-l privi în mod direct mergând în serpentine spre umărul lui.
După ce calul se obişnuieşte cu mirosul nostru ca în imaginea 2 se începe harnaşarea acestuia utilizând un căpăstru de presiune şi o lonjă de antrenament de 10 m.
Se continuă cu învăţarea calului să cedeze la presiunea exercitată de privirea noastră şi de corpul nostru, mişcându-i crupa şi apoi umerii.
După stabilirea conexiunii cu acest animal se poate trece la antrenamentul propriu zis în padocul de dresaj natural.

Lucrul la liber îmbunătăţeşte conexiunea dintre om şi cal stabilind în acelaşi timp şi ierarhia dintre cei doi, ierarhie absolut necesară în procesul de antrenament. Se urmăreşte ca prin tehnicile de dresaj natural să devenim un partener al calului în restul timpului dar un lider în antrenament.
În imaginile de mai sus observăm cum antrenorul  îi indică lui Cosmo să se miste într-o anumită direcţie şi apoi cedându-i spaţiu şi punând presiune pe crupa lui il face să se întoarcă cu faţa spre el captându-i astfel atenţia.

Procesul de deburaj se continuă cu obişnuirea calului cu diferiţi stimuli. În imagini îl vedeţi pe Cosmo jucându-se cu o minge folosită pentru efectul ei complex de mişcare.
Calul trebuie să simtă diferiţi stimuli lovindu-l uşor pe tot corpul, cu mirosuri deosebite cum ar fi mirosul de plastic, cu obiecte ce nu se află în mediul lui natural şi care se miscă într-un mod imprevizibil pentru cal. Acest joc cu mingea ajută foarte mult pentru liniştirea calului stimulându-i în acelaşi timp şi curiozitatea.

Următoarea etapă este obişnuirea calului cu greutatea călăreţului şi a seii prin urcarea succesivă pe spatele lui fără a încerca să îl încălecăm însă. În acest moment al deburajului se face doar o obişnuire cu diferiţi stimuli cum ar fi greutate, miros , mişcare.
Punerea calului jos are ca efect imediat câştigarea încrederii faţă de călăreţ şi de mediul înconjurător. Calul simţindu-se mult mai în siguranţă odată ce observă ca nu i se întâmplă nimic rău deşi se află într-o poziţie vunerabilă.
După punerea jos a calului se mângaie calul pe tot corpul preţ de câteva minute şi apoi se ridică calului cu o tonalitate blândă.

Pregătirea pentru şa continuă cu legarea unor balize de cauciuc pe cele două flancuri (flanks) ale calului şi continuarea exerciţiilor de cedare a crupei şi umerilor, de lonjare pentru respect urmărindu-se astfel obişnuirea calului cu picioarele călăreţului care l-ar lovi pe cele două flancuri.

Ultima etapă din deburajul calului constă în aşezarea şeii pe spatele calului, obişnuirea acestuia cu greutatea călăreţului fără încălecare, apoi cu încalecare, si tehnica Americană de tip pony-ing  care produce acceptarea mai rapidă a călăreţului de către cal prin folosirea efectului de turmă.
Trebuie să menţionăm că armăsarul Cosmo a fost deburat în decursul a două sesiuni a cursului de dresaj natural, adică aproximativ 6 ore. Această deburare realizându-se fără ca animalul să afişeze nici un comportament agresiv faţă de om, să arunce cu spatele,  să cabreze, sau să încerce să-şi dea jos călăreţul.

Aceasta fiind dovada că deburarea calului prin metoda dresajului natural este mult mai eficientă pentru stabilirea unei fundaţii sănătoase în relaţia dintre om şi cal.

Dresajul comportamental

47520_445700758809404_1489542860_n

Nume cal: Trompi

Vârsta: 1,5 ani la data intrării în antrenament

Rasa: Shagya Arab

Trompi este o iapă Shagya Arab salvată de către proprietar din nişte condiţii improprii creşterii unui mânz. La momentul intrării în antrenament s-a dorit o mai mare maleabilitate a calului pentru a putea fi uşor manevrată atât de către profesionişti cât şi de către neprofesionişti.
Având în vedere vârsta fragedă a iepei nu s-a încercat deburajul complet pe parcusul celor aproximativ 10 luni cât a rămas în antrenament. Tehnicile utilizate pentru dresajul comportamental al mânzului Trompi fac parte din deburajul primar:
– Obişnuirea calului cu căpăstrul de presiune;
– Cele 6 cedări: Înainte, Înapoi, Dreapta, Stânga şi Sus, Jos, cu mişcarea combinată a crupei şi a umerilor;
– Mersul calului liniştit în toate ritmurile, (Pas, Trap, Canter), paralel cu antrenorul şi învăţarea calului să-şi adapteze ritmul în funcţie de acesta;
În primele 4 imagini se descrie o sesiune de antrenament în care atât proprietarul, Roxana, cât şi Trompi învăţau limbajul comun prin tehnicile de cedare ale crupei şi ale umerilor. Se obţine prin acest lucru o conexiune corectă între cal şi antrenor, făcând calul să cedeze spaţiu acolo unde i se cere şi să se alinieze paralel cu antrenorul. Calul astfel învaţă în acelaşi timp să cedeze la presiune şi să vină în presiune, ocupându-şi locul pe care îl indică antrenorul. Acest lucru are o mare importanţă pentru jocul la liber cu calul în care se sar obstacole, se aleargă împreună. De asemenea prin aceste tehnici ierarhia între cal şi antrenor este stabilită.

În secvenţa următoare de antrenament se lucrează pentru punerea în condiţie mentală a calului. Prima tehnică fiind lonjarea pentru respect, unde calul lucrează în paralel cu antrenorul, fiecare pe cercul lui, cu întoarcerea calului de fiecare dată spre antrenor.
După această tehnică se poate lucra la cedarea de jos sau punerea jos a calului. Cedarea de jos face calul mult mai încrezător în persoana cu care lucrează şi în ambientul în care se lucrează ajutându-l să nu se comporte ca un animal pradă ci să se liniştească chiar şi în poziţii extrem de vulnerabile pentru el.

În secvenţele de mai sus vedem pregătirea lui Trompi pentru o demonstraţie de dresaj natural făcută la Centrul de echitaţie Napoca Sport Horse, de la Sălicea, Jud. Cluj.  Tehnica utilizată este cea numită pony-ing în care se foloseşte un cal mai experimentat pentru a învăţa calul tânăr. Cei doi cai trebuie să meargă în paralel fără a se depăşi unul pe celalalt, iar calul tânăr nu trebuie tras în poziţie ci trebuie să-şi ocupe locul de bunăvoie. Astfel se pot face exerciţii mai complicate cum ar fi săritul în tandem peste obstacole (imaginea 3) fără ajutorul unei şei.

Progresul lui Trompi pe parcusul celor 10 luni de antrenament a fost unul consistent, noi alegând să vă prezentăm doar o parte din tehnicile pe care le-am lucrat împreună cu el. La sfârşitul perioadei de antrenament Trompi putea să meargă cu şi fără lonjă în paralel cu antrenorul, să se oprească, să dea înapoi, să sară obstacole împreună cu antrenorul şi să se culce la pământ doar printr-un semn de la distanţă. Încrederea în oameni crescuse considerabil aceasta fiind baza pentru un început bun al calului pentru o viitoare colaborare între cal şi călăreţ.

Deburaj fara zabaluta

fisa cal maya 4 pe equitana.ro magazin de echitatie

Nume cal: Maya                 Vârsta: 3,5 ani la data intrării în  antrenament              Rasa: Shagya Arab

Am preluat-o pe Maya în antrenament, având ca cerinţă de la propietar deburajul calului şi învăţarea lui pentru a putea fi condus cu sistemul American de hackamore, fără zăbăluţă.

La data intrării în antrenament cu Maya se lucrase foarte puţin de către propietar şi doar la coardă. Calul nu prezenta nici un fel de probleme de comportament fiind doar tănără şi neliniştită. :)

S-a început prin obişnuirea iepei cu diferiţi stimuli, cu acceptarea parteneriatului dintre ea şi antrenor, trecând prin toate exerciţiile pe care vi le-am arătat în fişa calului Cosmo. Puteţi urmări fişa la link-ul de mai jos:
http://www.equitana.ro/cai-in-antrenament-programul-caii-romaniei-deburajul-calului/

Fiind un cal cu sânge fierbinte şi extrovertit, ca şi comportament, am facut multe sesiuni de antrenament-joacă după ce calul a fost obişnuit cu şaua aşa cum puteţi vedea în primul video.

În acest clip video punem presiune pe Maya alergând-o prin manej, schimbându-i direcţia şi “urmărind-o” până când atingem efectul dorit, aşa numitul Hooked-On în care calul devine atent la antrenor şi se lipeşte de acesta, mergând la liber către direcţia indicată de antrenor.

În clipul video nr. 3 lucrăm la învăţarea calului cu presiunea pe nas a bosal-ului American, prin tehnica flexării gâtului atât staţionar cât şi activ, şi prin dezangajarea crupei. La început exagerăm presiunea urmând ca în stagiile următoare de antrenament să micşorăm presiunea până aproape de 0. Vezi explicaţia audio de pe video.

În videoclipul de mai sus explicăm calului modalitatea în care dorim să se oprească cu ajutorul bosalului şi a tehnicii de dublaj. Această tehnică presupune întoarcerea din galop a calului spre exteriorul manejului şi pornirea la galop în cealaltă parte până când atingem o îmbunătăţire a opririi cu picioarele din spate aşa cum puteţi observa la sfârşitul videoclipului.

Această tehnică este una de bază în lucrul cu hackamore-ul American.

Progresul Mayei poate fi văzut la un an după începerea deburajului, ea putând lucra cu începători în cadrul cursului de dresaj natural ăi poate îndeplini sarcini atât în lucrul de jos cât şi în lucrul de călare aşa cum puteţi observa în imaginile alăturate. Poate merge în diferite ritmuri cu antrenorul, trecând peste obstacole oprindu-se în pucte fixe aşa cum i se cere.

Dezideratul nostru cu Maya a fost atins pentru primul an de antrenament urmând ca în acest an să lucrăm la rafinarea mijloacelor de comunicare între cal şi călăreţ, păstrându-i în acelaşi timp vioiciunea specifică unui cal tânăr.

Examen final – dresajul natural

Sesiunea finală a cursului de dresaj natural din cadrul P.C.R. (Programul Caii României) a adus şi oportunitatea oferită unei părţi a cursanţilor de a-şi testa cunoştinţele acumulate în cadrul procesului de antrenament.
În ziua testului cursanţii au fost lăsaţi să îşi cureţe şi harnaşeze singuri caii, prezentându-se la manejul de antrenament în max. 10 min.

În prima parte a exerciţiului de testare cursanţii au trebuit să dovedească dacă au dobândit o conexiune cu calul pe care au decis să îl folosească în exerciţiu.

În imaginile alăturate vedem un execiţiu complex de mers în formaţie, unul după celălalt cu calul atât la pas cât şi la trap. Odată la 10 metri cursanţii trebuind să oprească fiecare calul şi să îl dea înapoi fără a trage de dârlogi, apoi calul trebuind să îi urmeze de bună voie, folosind cu cât mai puţin băţul de dresaj natural.

În cadrul acestui exerciţiu omul şi calul trebuie să meargă în parelel în acelaşi ritm, calul nedepăşind cu umărul său antrenorul şi fiind îndeajuns de maleabil încât să îşi dozeze efortul pentru a sări mici obstacole aşa cum vedeţi în imaginile de mai sus.

După obstacol calul trebuie să mergă în acelaşi ritm, adaptându-şi viteza în funcţie de viteza antrenorului şi negrăbind  trapul după săritură.

Al doilea exerciţiu din test a constat într-o secvenţă de dresaj în care participanţii au avut ca cerinţă trecerea unor bare aşezate pe pământ într-un trap susţinut în aşa fel încât picioarele din spate ale calului să calce la mijlocul distanţei dintre bare, pentru o cadenţă corecţă. Oprirea din exerciţiu trebuie să se facă în paralel cu bara aşezată la câţiva metrii de locul exerciţiului de trap.

În oprire li s-a cerut cursanţilor să oprească calul cât mai drept şi cât mai echilibrat pe toate cele 4 picioare fără însă a se folosi foarte mult dârlogii, ci doar echilibrul din şa.

În al treilea exerciţiu cursanţii au lucrat cu ajutorul a 3 jaloane aşezate în triunghi echilateral. Cerinţa principală fiind înconjurarea acestor jaloane în serii de opt-uri successive, având calul flexat de la coadă la cap. Flexia capului trebuind făcută la 90 de grade faţă de pământ. Cu alte cuvinte capul calului trebuie să stea cât mai drept chiar în flexia completă a gâtului. S-a trecut de la înconjurarea jaloanelor la pas la acelaşi exerciţiu în ritm de trap, păstrându-se pe cât posibil flexia corectă a calului.

În acest exerciţiu după flexarea calului în ritmul de pas şi trap în jurul conurilor, se trece la oprirea calului peste o bară care trebuie să rămână exact pe mijlocul calului, cam în locul corespondent picioarelor călăreţului. De asemenea oprirea trebuie să se facă corect pe toate cele 4 picioare şi calul să rămână în staţie pănă celălalt călăreţ termină de înconjurat conurile. Acest exerciţiu benefic pentru concentrarea calului şi călăreţului în curbe stârnse şi oprirea la punct fix cu un element de stimul în plus (bara aşezată pe nisip), care poate face un cal neantrenat să refuze a rămâne în staţie.

Următorul exerciţiu din test a constat în ocolirea larg a obstacolelor din exerciţiile anterioare cu pornire la galop atât pe mâna stângă cât şi pe mâna dreaptă. Trecerea unor bare izolate aşezate pe nisip fără mărirea cadenţei şi oprirea cât mai corectă pe o prelată.
Acest exerciţiu pune la încercare concentrarea, atât a calului cât şi a călăreţului, şi încrederea calului în călăreţ, odată cu oprirea pe un material care foşneşte în vânt.

Acestea au fost câteva din exerciţiile trecute cu brio de cursanţii noştrii, în ultima sesiune a cursului de dresaj natural.